Educația incluzivă și competențe pentru o cultură democratică, Wergeland Centre – Oslo
La finalul lunii martie (24-27 martie 2022), doamna profesoară Adriana Mititelu (jud. Tulcea) a fost selectată să participe la o sesiune de instruire în Norvegia, furnizata de European Wergeland Centre din Oslo. Cu această ocazie, ne-a transmis câteva informaţii privind activităţile la care a participat:
Am aflat cu mare interes despre oportunitatea de a participa la cursuri de formare in cadrul proiectului Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună, pe o tematica de real interes si de mare actualitate Educația incluzivă și competențe pentru o cultură democratică, curs ce urma sa se desfășoare în Norvegia. Cu oarecare reținere am completat formularul de înscriere şi iată-mă selectată printre cei 24 profesori participanți.
Prima zi a cursului a fost susținută de către Elizabeth Kasa, trainer Consiliul Europei si a avut ca subtema Incluziune și Cadrul de referință al competențelor pentru cetățenia democratică. S-a pus accent pe : clarificarea termenilor excludere-segregare, integrare-incluziune; rolul UE în abordarea educației incluzive şi Declarația de la Salamanca (1994). Aceasta promovează principiile integrării şi recunoașterii necesității de a acționa pentru crearea „școlilor pentru toți”- respectiv instituții care să includă toți copiii, care să respecte diferențele dintre aceștia, să sprijine elevii în activitatea de învățare şi să răspundă cerințelor individuale. S-a insistat pe ideea că școala incluzivă trebuie să includă în procesul de învățământ toți copiii, indiferent de condițiile fizice, intelectuale, sociale, emoționale, lingvistice sau de altă natură.
Au avut loc discuții legate de dificultățile pe care le întâmpină profesorii din România/Norvegia iar concluzia a fost că Incluziunea nu are loc până când cultura școlară nu se schimbă (valori, comportamente, abordare).Programul celei de a doua zi a inclus Abordarea școlii incluzive (Whole school approach), formator : Valentina Papeikine, Wergeland Centre. WSA presupune implicarea TUTUROR membrilor: administrația școlii, profesorii, elevii, părinții, membrii comunității locale.
- la nivelul profesorilor: curriculum, metodologie, activități extra-școlare, includerea activităților ce presupun dezvoltarea competențelor democratice în actul de predare, activități inter-disciplinare
- la nivel administrativ: implicarea elevilor în deciziile școlii
- la nivelul comunității- implicarea părinților în procesul decizional, parteneriate inter-școlare, parteneriate cu instituțiile locale.
- exemple de bună practică/experiențe norvegiene
- un obiectiv major pentru educația norvegiană pe parcursul celor 13 ani de școlarizare este încrederea lingvistică și credința în cultura proprie ca bază pentru dezvoltarea identității, respectarea altor culturi, participarea socială activă și învățarea pe tot parcursul vieții
- Rolul profesorilor este esențial pentru un sistem de educație eficient (au puterea să producă schimbarea – să-i facă pe elevi și părinți să se simtă ascultați și apreciați)
Tot atunci, am participat şi la un joc de rol, în care am fost împărțiți pe grupe de cursanți, organizați ca profesori, părinți, directori, elevi. Fiecare grup trebuia să stabilească trei nevoi fundamentale pentru școală, iar la final s-a negociat între grupe o nevoie prioritară. În condițiile în care o fostă absolventă a școlii dorea să acorde o sponsorizare de 25.000 euro, a avut loc şi un dialog cu sponsorul, fiecare încercând să-l convingă de nevoia considerată cea mai importantă.
A treia zi a fost dedicata educației copiilor romi si integrarea acestora în colectiv – formator: Ramiza Sakip, trainer Consiliul Europei. Discuţia a privit cadrul UNICEF și UNESCO privind integrarea copiilor romi şi recomandări privind abordarea unor întâlniri cu părinții și integrarea elevilor romi în colectiv.
- O atmosferă pozitivă, încurajând cooperarea și sentimentul de apartenență la un grup. Sentimentul de apartenență la un grup contribuie la creșterea încrederii în sine și reduc teama de eșec în îndeplinirea sarcinilor. Modalități de promovare a coeziunii de grup: activități interactive de grup, jocuri sau activități sportive.
- Sa ne asiguram că toți copiii se simt speciali și apreciați formulând aprecieri pozitive în orice moment, fără a face comparații între copii, fără a crea ierarhii în grup. Puteți concepe activități prin care fiecare copil se află în situația de a se simți special.
- Stimularea copiilor să dezvolte gândirea autonomă, să ia decizii și să găsească soluții la probleme. Dacă o sarcină este percepută ca fiind prea dificilă sau dacă apar probleme în cadrul grupului, în loc să vă grăbiți să dați soluții sau să decideți ce vi se pare potrivit, este de preferat să formulați întrebări și să oferiți alternative.
- Evitarea judecăților și evaluărilor negative ale performanțelor lor și alegerea de formulări pozitive. Dacă o sarcină nu este îndeplinită cu succes, în loc să spuneți „încercați mai mult data viitoare”, puteți alege să concluzionați „va trebui să găsim o modalitate mai bună de a învăța cum să faceți acest lucru”.
- Oferirea de oportunități de ajutor reciproc. Prin generarea de situații în care copiii au posibilitatea de a ajuta un coleg de clasă și de a fi ajutați, stimulezi stima de sine și încurajezi comportamentul pro-social.
- Conectarea activităților educaționale cu elementele culturale cu care copiii sunt familiarizați. În special, includerea legăturilor cu cultura romă va avea un efect pozitiv asupra stimei de sine a copiilor romi, dar va facilita și procesul de învățare (este mai ușor de învățat pornind de la ceva familiar) și va dezvolta atitudini pozitive la ceilalți copii.
- Copiii vor fi încurajați să se raporteze la modele pozitive. Este util să se implice adulți romi care pot reprezenta modele de succes pe care copiii romi le pot identifica, de exemplu, cu tinerii romi care își recunosc apartenența la etnia romă și care pot vorbi și romani.
Prof. înv. primar
Adriana Mititelu
