Articol apărut în O “poveste de viaţă” trăită alături de elevii Şcolii gimnaziale din Manoleasa
Întâlnirea de la Școala Gimnazială Manoleasa
din cadrul Activității 3.4. Furnizarea educație anti-discriminare, cetățenie activă și a promovării modelelor de succes pentru copii și tineri cu risc de abandon școlar și/ sau dificultăți de învățare și psiho-comportamentale
Experiența mea educațională (Lect. univ. dr. Marius Eși[1]) a devenit mai bogată prin participarea mea în calitate de formator – expert furnizare educație antidiscriminare în cadrul proiectului ,,Copii şi tineri integrați pentru o lume mai bună” finanțat prin Apelul “Educație incluzivă pentru copii și tineri în situații de risc” implementat de Programul Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor.
Spun că experiența mea a devenit mai bogată tocmai pentru că vreau să redau câteva dintre faptele și evenimentele care s-au derulat în cadrul unui astfel de demers educațional. Încă de la începutul întâlnirii, când copiii de clasa a IV-a, viitorii mei elevi pentru câteva ore, mi-au fost prezentați de către distinsa lor doamnă educatoare și când am simțit un flux de energie pozitivă care avea să se mențină până la sfârșitul întâlnirii.
Locul întâlnirii a fost unul profund spiritual unde tradiția românească este la ea acasă în toate formele: timp și spațiu rural, limbaj bogat de regionalisme plăcute auzului, comunicare foarte bună din partea tuturor celor implicați, o simplitate frumoasă și o înțelepciune specifică.
Încă de la începutul orei, noii mei elevi, s-au dovedit a fi adevărați detectivi educaționali. Mă fixau și mă scanau, la început cu o oarecare curiozitate, o ușoară panică (pentru că doamna lor educatoare nu mai era cu ei de câteva minute), dar în același timp, dornici de a ști și de a afla mai multe de la mine și chiar despre mine.
Le-am spus pe scurt cine sunt si le-am explicat de ce sunt eu cu ei în acel moment. Le-am vorbit calm, cu zâmbetul pe buze, iar în timpul discursului mai făceam câte o poznă, bine controlată de mine (un altfel de moment subtil de spargere a gheții), astfel încât să le atrag ușor-ușor atenția și, de ce nu, să le reduc din ușoara tensiune și îngrijorare apărute din faptul că erau în acel moment față în față cu altcineva decât doamna lor educatoare. Pe măsură ce le vorbeam, am observat cum fețele lor afișau zâmbete, ei începeau să chicotească, să râdă, să se simtă bine.
După acest prim pas, am trecut la aprofundarea fazei anterioare, la un exercițiu de cunoaștere interpersonală când le-am cerut să-și scrie numele pe o foaie de hârtie și să-l afișeze pe bancă. Apoi i-am rugat să se prezinte, să-mi spună numele, cine e prietenul sau prietena lor cea mai bună, dacă le place la școală, care e disciplina lor preferată s.a.m.d. Nu vreau să vă spun cât de dornici de comunicare au început să devină în acel moment și cât de multe au început să îmi spună despre ei, despre școală, despre bucuriile lor. De fiecare dată când vorbea cineva aveam grijă să-l recompensez printr-un zâmbet sau printr-un ,,Bravo !” plin de încurajare și veselie. Ei răspundeau aproape de fiecare dată, la fel, printr-un zâmbet sau printr-un chicot ca o confirmare că se simt bine.
Încet, încet am dus discuția spre ceea ce avea să reprezinte scopul întâlnirii noastre și anume o discuție despre ideile de discriminare și antidiscriminare. Am rămas plăcut surprins să constat că unii dintre ei încercau să îmi dea răspuns la întrebările pe care le adresam referitoare la ideea de discriminare. Am remarcat că la nivel intuitiv ei știau despre ce este vorba, aveau nevoie doar, poate, de o confirmare, de unele explicații suplimentare. Surpriza a fost cu atât mai mare dat fiind faptul că niciunul dintre acești copii nu a știut anterior despre ce tema doream eu să discut cu ei.
După vrei 5 minute de discuții, de întrebări și de răspunsuri frumoase și interesante din partea lor, le-am spus ca vreau să facem împreuna niște echipe ca să putem să ne jucăm mai bine. Le-am împărțit niște creioane colorate, carioci și foi și le-am spus că vom desena și vom scrie împreună mai târziu după ce vreau să le arăt două filmulețe animate cu și despre discriminare.
Pe tot parcursul vizionării filmulețelor am remarcat că noii mei elevi au fost foarte atenți astfel încât ulterior au făcut față cu mult succes discuției purtate. Așadar, după vizionarea filmulețelor am încercat să discutăm împreună despre ideea principală despre mesaj. Vreau să vă spun că nici bine nu apucam să formulez întrebarea că elevii mei ridicau mâna cerându-mi să-i las să răspundă, mâna ridicată fiind completată în acel moment cu rugămintea exprimată verbal ,,Spun eu!”, ,,Știu eu!”, ,,Vreau eu să răspund!” s.a.m.d. Erau nerăbdători de fiecare dată să răspundă, să comunice, să discute cu mine, să îmi explice, să îmi arate ce au înțeles.
Eram asaltat, copleșit, cucerit de personalitatea lor, de felul lor de a fi.
Intervenția mea a constat în aceea că le-am confirmat cele mai multe dintre răspunsurile pe care ei mi le-au oferit, explicându-le totodată pe înțelesul lor ce au văzut în filmulețe. Astfel, am încercat să le explic ce înseamnă discriminare de gen, sau discriminare de statut social, discriminare în viața socială sau concepte precum cele de discriminare și antidiscriminare, egalitate, respect, ajutor, toleranță, bunătate s.a.m.d.
Faza a doua a debutat apoi cu lucrul pe echipe. Astfel, i-am rugat pe elevi să încerce să deseneze împreună ceea ce înțeleg ei, ceea ce își imaginează ei prin ideea de discriminare sau cea de discriminare. Le-am recomandat, de asemenea, să încerce să își aducă aminte și imagini, fapte, cuvinte, vorbe din filmulețele văzute. Și de această dată i-am analizat cu multă discreție, le-am oferit uneori mici sfaturi, sugestii cu privire la sarcina pe care o aveau de îndeplinit. Mi-a plăcut mult să constat cum discutau împreună, cum desenau și colorau împreună, dar și cum râdeau împreună.
După expirarea timpului, fiecare echipa și și-a prezentat desenul în fața clasei. De asemenea, una dintre sarcini era ca fiecare membru din fiecare echipă sa spună un cuvânt sau o propoziție care să aibă legătura cu sarcina primită, cu ideile de discriminare și antidiscriminare. De fiecare dată când unul dintre elevi termina de vorbit, toți ceilalți îl aplaudau ca o formă de recompensare. De asemenea, la sfârșit toți au aplaudat fiecare echipă.
A treia fază a activității didactice s-a desfășurat având în centrul atenției o metodă de învățare activă, anume aceea jocului de rol. Cele trei echipe au avut drept sarcină de lucru să își imagineze o situație de discriminare/antidiscriminare și să o prezinte în manieră fizică. Un astfel de demers concretizat și în manieră ludică a reprezentat un adevărat succes pentru că celor mici le place să se joace, să-și imagineze tot felul de situații. Și de această dată, după aplauzele bine meritate și după zâmbetele și bucuria sarcinii bine îndeplinite am trecut la o ultimă etapă a activității didactice.
Faza a patra a constat în concretizarea unui moment de feedback. Astfel, elevilor li-a cerut să își amintească ce au discutat și ce au reținut în urma activității desfășurate. Și de această dată răspunsurile au fost pe măsură, elevii descurcându-se foarte bine.
Activitatea desfășurată a făcut ca timpul să se comprime, iar bucuria să rămână pe fețele tuturor. La sfârșitul acesteia, ne-am delectat cu toții cu câte o înghețată tare bună și gustoasă, despărțindu-ne prin strângeri de mână, cu un ușor regret și cu speranța unei reîntâlniri în viitor la fel de frumoase și de plăcute . Ar fi mult mai multe de spus referitor la un astfel de demers educațional, dincolo de emoțiile resimțite de către fiecare participant.
Nu pot spune decât că am întâlnit niște copii minunați plini de viață, neastâmpărați în sensul bun al cuvântului, dornici să știe, să coloreze, să comunice. Tot timpul au încercat prin comportamentul pe care îl afișau să se exprime în maniera personală, să arate ce au făcut, ceea ce știu sau ce au învățat pe parcursul activității desfășurate. Cert este faptul că educația copiilor este asemenea unei flori, o floare care se cere mereu a fi udată, stropită cu multă grijă și afecțiune, astfel încât aceasta să fie plăcută vederii ori de câte ori este privită. Să nu uităm că educația nu poate fi desăvârșită și transmisă decât prin copiii pe care îi avem mereu aproape, lângă noi, în calitate de educatori, pentru că, în fond, ei ne învață cum să râdem, să zâmbim, să ne bucurăm de orice moment din propria noastră viață.
Suceava, 11.04.2022
[1] Marius Eși este cadru didactic la Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic al Facultății de Științe ale Educației al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu o experiență de peste 12 ani și predă discipline ca: Didactica specialității, Didactica domeniului si dezvoltării in didactica specialității, Practica pedagogică.
Read MoreDrumul cunoaşterii, alături de elevii Şcolii gimnaziale din Bilbor
Întâlnirea de la Școala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” Bilbor, din cadrul Activității 3.5 – Furnizare educație pentru sănătate, igienă și nutriție pentru copii și tineri cu risc de abandon școlar și/ sau dificultăți de învățare și psiho-comportamentale
Experiența mea educațională (Lect. univ. dr. Monica TURTUREAN[1]) a devenit mai bogată prin participarea mea în calitate de formator – expert furnizare educație pentru sănătate în cadrul proiectului „Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună”, finanțat prin Apelul “Educație incluzivă pentru copii și tineri în situații de risc” implementat de Programul Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor.
Am fost întâmpinată cu multe zâmbete şi voie bună la Școala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” Bilbor (jud. Harghita), unde am cunoscut un grup de elevi curioși şi dornici să afle lucruri noi. M-au primit de parcă ne cunoșteam dintotdeauna, simțeam în sufletele lor multă căldură şi o stare de bine.
Am început cu un exercițiu de spargere a gheții, în care fiecare trebuia să se prezinte şi să spună trei atribute despre el însuși / ea însăși, apoi trei caracteristici ale colegului / colegei de bancă. Au răspuns prompt la ambele cerințe, fără a se simți deloc inhibați sau stânjeniți. Ba, mai mult, își cunoșteau colegii foarte bine, ceea ce mi-a dat de înțeles că exista o bună comunicare între ei. După acest exercițiu, am trecut la momentul în care am discutat despre motivul pentru care ne-am întâlnit, rugându-i să se implice în toate activitățile pe care mi le-am propus. Am avut parte de un DA la unison.
Le-am împărțit fişele de lucru care cuprindeau informații legate de igiena corporală, de igiena locuinței, de sănătatea fizică, de siguranța în școală și la locul de joacă/în parc. Unele aplicații erau individuale, altele presupuneau munca în echipă; am rămas plăcut impresionată de naturalețea lor, dar şi de spiritul de solidaritate, de întrajutorare: își împrumutau cariocile şi culorile unii altora, așteptau cuminți să le vină rândul la instrumentele de colorat, nu exista invidie şi răutate, doar dorința de a răspunde și de a fi apreciați. Mulțumeau din priviri atunci când le ofeream feedback-ul mult așteptat („Fooooarte bine!, Bravooo!!!, Wow, ce frumos ai răspuns!!!”) și abia așteptau să vadă următoarele exerciții.
Atmosfera era foarte relaxată, antrenantă, iar intervențiile mele discrete au avut rolul de a stimula discuţia. Întrebările legate de igienă şi de alimentația sănătoasă voiau să primească răspunsuri cât mai complete, iar elevii aveau o mare nevoie să se simtă validați – pe tot parcursul întâlnirii noastre, am avut grijă de acest aspect, care nu era gratuit în niciun caz, ci era o consecință a implicării lor, a faptului că răspundeau cu interes. Aveau permanent mâna ridicată, găseau explicații noi la tot ceea ce întrebam, căutau cu mare interes alte exemple decât cele oferite de mine pentru a-mi arata că știu, că stăpânesc multe informații, dar şi pentru că ei așa vedeau învățarea, ca pe o implicare totală, fără replici răutăcioase și fără să ridice tonul.
În următoarea etapă le-am arătat două scurtmetraje în care trebuiau să identifice ceea ce greșesc copiii din acele filmulețe. Cu mare interes şi cu o mândrie nevinovată, au răspuns foarte bine la aceasta sarcină, fiind extrem de bucuroși că au reușit să identifice toate greșelile, datorită cunoștințelor despre igienă şi sănătate acumulate în cadrul activităţii anterioare.
În etapa a treia au propus un meniu sănătos care a cuprins trei mese principale şi două gustări (aplicație pe care au realizat-o repede, cu mult entuziasm şi cu siguranța că au lucrat bine), fiind incluse şi informații referitoare la calorii – ceea ce a necesitat accesarea internetului pe telefon.
La finalul zilei, am făcut o sinteză a ceea ce s-a discutat, pentru a fixa mai bine cunoștințele şi pentru a mă asigura ca le-au înțeles (feedback-ul constructiv). Am rămas plăcut surprinsă când am descoperit că elevii își însușiseră toate informațiile, nemaifiind nevoie să vin cu explicații noi.
Ca o concluzie, aceasta activitate mi-a umplut sufletul de frumos, de emoții pozitive pentru că m-am conectat cu niște tineri inocenți, plini de energie, dornici de nou, receptivi la tot ceea ce e constructiv.
Lector univ. dr. Monica Turturean
Suceava, 28.04.2022
[1] Monica TURTUREAN este cadru didactic la Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic al Facultății de Științe ale Educației al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu o experiență de peste 12 ani și predă discipline ca: Psihologia educației, Educație interculturala, Teoria şi metodologia curriculumului, Teoria şi metodologia instruirii, Teoria şi metodologia evaluării. http://www.dppd.usv.ro/dppd2/index.php?option=com_content&task=view&id=14&Itemid=16
Read MoreEducația incluzivă și competențe pentru o cultură democratică, Wergeland Centre – Oslo
La finalul lunii martie (24-27 martie 2022), doamna profesoară Adriana Mititelu (jud. Tulcea) a fost selectată să participe la o sesiune de instruire în Norvegia, furnizata de European Wergeland Centre din Oslo. Cu această ocazie, ne-a transmis câteva informaţii privind activităţile la care a participat:
Am aflat cu mare interes despre oportunitatea de a participa la cursuri de formare in cadrul proiectului Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună, pe o tematica de real interes si de mare actualitate Educația incluzivă și competențe pentru o cultură democratică, curs ce urma sa se desfășoare în Norvegia. Cu oarecare reținere am completat formularul de înscriere şi iată-mă selectată printre cei 24 profesori participanți.
Prima zi a cursului a fost susținută de către Elizabeth Kasa, trainer Consiliul Europei si a avut ca subtema Incluziune și Cadrul de referință al competențelor pentru cetățenia democratică. S-a pus accent pe : clarificarea termenilor excludere-segregare, integrare-incluziune; rolul UE în abordarea educației incluzive şi Declarația de la Salamanca (1994). Aceasta promovează principiile integrării şi recunoașterii necesității de a acționa pentru crearea „școlilor pentru toți”- respectiv instituții care să includă toți copiii, care să respecte diferențele dintre aceștia, să sprijine elevii în activitatea de învățare şi să răspundă cerințelor individuale. S-a insistat pe ideea că școala incluzivă trebuie să includă în procesul de învățământ toți copiii, indiferent de condițiile fizice, intelectuale, sociale, emoționale, lingvistice sau de altă natură.
Au avut loc discuții legate de dificultățile pe care le întâmpină profesorii din România/Norvegia iar concluzia a fost că Incluziunea nu are loc până când cultura școlară nu se schimbă (valori, comportamente, abordare).Programul celei de a doua zi a inclus Abordarea școlii incluzive (Whole school approach), formator : Valentina Papeikine, Wergeland Centre. WSA presupune implicarea TUTUROR membrilor: administrația școlii, profesorii, elevii, părinții, membrii comunității locale.
- la nivelul profesorilor: curriculum, metodologie, activități extra-școlare, includerea activităților ce presupun dezvoltarea competențelor democratice în actul de predare, activități inter-disciplinare
- la nivel administrativ: implicarea elevilor în deciziile școlii
- la nivelul comunității- implicarea părinților în procesul decizional, parteneriate inter-școlare, parteneriate cu instituțiile locale.
- exemple de bună practică/experiențe norvegiene
- un obiectiv major pentru educația norvegiană pe parcursul celor 13 ani de școlarizare este încrederea lingvistică și credința în cultura proprie ca bază pentru dezvoltarea identității, respectarea altor culturi, participarea socială activă și învățarea pe tot parcursul vieții
- Rolul profesorilor este esențial pentru un sistem de educație eficient (au puterea să producă schimbarea – să-i facă pe elevi și părinți să se simtă ascultați și apreciați)
Tot atunci, am participat şi la un joc de rol, în care am fost împărțiți pe grupe de cursanți, organizați ca profesori, părinți, directori, elevi. Fiecare grup trebuia să stabilească trei nevoi fundamentale pentru școală, iar la final s-a negociat între grupe o nevoie prioritară. În condițiile în care o fostă absolventă a școlii dorea să acorde o sponsorizare de 25.000 euro, a avut loc şi un dialog cu sponsorul, fiecare încercând să-l convingă de nevoia considerată cea mai importantă.
A treia zi a fost dedicata educației copiilor romi si integrarea acestora în colectiv – formator: Ramiza Sakip, trainer Consiliul Europei. Discuţia a privit cadrul UNICEF și UNESCO privind integrarea copiilor romi şi recomandări privind abordarea unor întâlniri cu părinții și integrarea elevilor romi în colectiv.
- O atmosferă pozitivă, încurajând cooperarea și sentimentul de apartenență la un grup. Sentimentul de apartenență la un grup contribuie la creșterea încrederii în sine și reduc teama de eșec în îndeplinirea sarcinilor. Modalități de promovare a coeziunii de grup: activități interactive de grup, jocuri sau activități sportive.
- Sa ne asiguram că toți copiii se simt speciali și apreciați formulând aprecieri pozitive în orice moment, fără a face comparații între copii, fără a crea ierarhii în grup. Puteți concepe activități prin care fiecare copil se află în situația de a se simți special.
- Stimularea copiilor să dezvolte gândirea autonomă, să ia decizii și să găsească soluții la probleme. Dacă o sarcină este percepută ca fiind prea dificilă sau dacă apar probleme în cadrul grupului, în loc să vă grăbiți să dați soluții sau să decideți ce vi se pare potrivit, este de preferat să formulați întrebări și să oferiți alternative.
- Evitarea judecăților și evaluărilor negative ale performanțelor lor și alegerea de formulări pozitive. Dacă o sarcină nu este îndeplinită cu succes, în loc să spuneți „încercați mai mult data viitoare”, puteți alege să concluzionați „va trebui să găsim o modalitate mai bună de a învăța cum să faceți acest lucru”.
- Oferirea de oportunități de ajutor reciproc. Prin generarea de situații în care copiii au posibilitatea de a ajuta un coleg de clasă și de a fi ajutați, stimulezi stima de sine și încurajezi comportamentul pro-social.
- Conectarea activităților educaționale cu elementele culturale cu care copiii sunt familiarizați. În special, includerea legăturilor cu cultura romă va avea un efect pozitiv asupra stimei de sine a copiilor romi, dar va facilita și procesul de învățare (este mai ușor de învățat pornind de la ceva familiar) și va dezvolta atitudini pozitive la ceilalți copii.
- Copiii vor fi încurajați să se raporteze la modele pozitive. Este util să se implice adulți romi care pot reprezenta modele de succes pe care copiii romi le pot identifica, de exemplu, cu tinerii romi care își recunosc apartenența la etnia romă și care pot vorbi și romani.
Prof. înv. primar
Adriana Mititelu
Read More
Invitatie conferinta de presa PN2019 – 28 iulie 2022, ora 10
Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, în calitate de Promotor de Proiect, împreună cu partenerul său – Asociația pentru Sprijin în Dezvoltarea Economiei Sociale – Incluziune, Responsabilitate Cooperatistă, Antreprenoriat Social (IRCAS) din Tulcea vă invită joi, 28 iulie 2022, de la ora 10.00, la conferința intermediară a proiectului ”Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună”. Evenimentul se va desfășura în mediul online, pe platforma Google Meet, la adresa https://meet.google.com/esz-isqp-awr . Agenda conferinta presa iulie 2022Read MoreRezultate obținute după prima etapă de implementare a proiectului ,,Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună” (PN2019)
În data de 28 iulie 2022, Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava, în parteneriat cu Asociația pentru Sprijin în Dezvoltarea Economiei Sociale – Incluziune, Responsabilitate Cooperatista, Antreprenoriat Social din Tulcea, a organizat o conferinţă de presă în care au fost prezentate rezultatele intermediare obţinute în cadrul proiectului ,,Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună”.
Proiectul beneficiază de un grant în valoare de 1,212,665 € oferit de Norvegia prin Granturile Norvegiene în cadrul Programului Dezvoltare locală. Obiectivul general al proiectului este abordarea integrată și inovativă a unui grup țintă format din: 80 de copii și tineri cu cerințe educaționale speciale; 790 de copii și tineri cu risc de părăsire timpurie a școlii; 211 cadre didactice și 500 de părinți/tutori ai copiilor aflați în situație de risc; 10 profesioniști/voluntari din sfera serviciilor sociale; 150 de copii/tineri, respectiv 50 de părinți/ tutori ai acestora, care interacționează cu copiii și tinerii din grupul țintă principal, în vederea creșterii gradului de incluziune socială a copiilor din trei regiuni de dezvoltare din România.
La evenimentul online au participat reprezentanţi ai Fondului Român de Dezvoltare Socială, ai echipei de implementare, directori şi profesori din cadrul celor 14 şcoli asociate – furnizoare ale grupurilor ţintă (din judeţul Suceava – Școala Gimnazială Panaci, Școala Gimnazială Șerbăuți, Școala Gimnazială Siminicea, Școala Gimnazială Măriței, Școala Gimnazială Drăgoiești, Școala Gimnazială Pătrăuți, Școala Gimnazială Mitocu Dragomirnei; din judeţul Botoşani – Școala Generală Nr.1 Manoleasa; din judeţul Harghita – Școala Generală „O.C. Tăslăuanu” Bilbor; din judeţul Tulcea – Școala Gimnazială Valea Nucarilor, Școala Gimnazială „Nichifor Ludovig” Niculițel, Școala Gimnazială Beștepe, Școala Gimnazială Frecăței, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Nufărul).
În cadrul întâlnirii au fost subliniate mai multe aspecte privind gradul de îndeplinire a indicatorilor asumaţi în cadrul proiectului şi au fost indicate activităţile care se vor desfăşura în perioada imediat următoare. Până în prezent:
- au fost realizate metodologiile specifice privind identificarea și monitorizarea copiilor cu risc de abandon școlar şi copiilor cu posibile dificultăți de învățare, psihocomportamentale (CES) sau dizabilități; s-a elaborat procedura de selecție a fiecărei categorii de grup ţintă.
- au fost selectaţi/monitorizaţi 587 de copii cu risc de abandon școlar şi 87 de copii cu posibile dificultăți de învățare și psiho-comportamentale din şcolile asociate.
- grupul ţintă format din copii a beneficiat de servicii de sprijin educațional de tip “școală după școală”, de activităţi privind educația pentru protecția mediului și orientare în natură, activități sportive, de lucru în echipă și de dezvoltare a simțului camaraderiei, activități creative: pictură, dans, teatru, fotografie, muzică, olărit, împletit, origami, ikebana, traforaj, science lab etc.
- 170 de cadre didactice au beneficiat de cursuri de formare/instruire în privinţa lucrului cu copii și tineri cu risc de părăsire timpurie a școlii, respectiv lucrul cu copii și tineri cu CES (81 % din ţinta asumată în proiect).
- au fost furnizate programe de tip educație parentală pentru părinți/tutori ai copiilor cu risc de abandon / CES din grupul ţintă: 380 de părinţi ai unor copii sau tineri cu risc de părăsire timpurie a școlii (cca. 80 % din ţinta asumată în proiect) şi 42 de părinţi ai unor copii sau tineri cu CES (175 % din ţintă).
Cadrele didactice participante au apreciat în mod deosebit activităţile desfăşurate, au subliniat, în unanimitate, interesul manifestat de copii pentru acestea, dar şi rolul lor în consolidarea unor legături mai strânse între familii-şcoală-comunitate sau performanţele şcolare ale elevilor. În acest sens, directorii şcolilor gimnaziale din Panaci şi Siminicea au amintit că orele suplimentare de limba şi literatura română şi matematică, din cadrul programului de sprijin “școală după școală”, s-au reflectat pozitiv în rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională (rata de promovare a elevilor fiind fără precedent, chiar de 100 %).
Activitățile prevăzute în cadrul proiectului vor continua şi în următorul an şcolar pentru alţi 283 de copii, în paralel fiind programate şi acțiuni de promovare a educației incluzive și combaterii diverselor forme de segregare, furnizarea de programe de tip educație parentală pentru 120 de părinţi sau organizarea unui curs post-universitar pentru formarea de competențe în domeniul educației incluzive și problematicii CES/ dizabilități, pentru 46 de cadre didactice.
Proiectul ,,Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună (CTIL)”, cod PN2019, din cadrul apelului Educație incluzivă pentru copii și tineri în situații de risc, este implementat de Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava (Promotor de Proiect) şi Asociația pentru Sprijin în Dezvoltarea Economiei Sociale – Incluziune, Responsabilitate Cooperatista, Antreprenoriat Social din Tulcea (Partener) în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2023.
Mai multe detalii pot fi obținute pe website-urile finanțatorului – www.eeagrants.ro, Operatorului de Program – www.frds.ro și website-ul dedicat proiectului – https://ctil.usv.ro/ .Read MoreOpinii şi rezultate obținute după prima etapă de implementare a proiectului ,,Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună” (PN2019)
Elevi participanţi:
Până în prezent, în cadrul proiectului au fost selectaţi/monitorizaţi 587 de copii cu risc de abandon școlar şi 87 de copii cu posibile dificultăți de învățare și psiho-comportamentale din şcolile asociate. Aceştia reprezintă 78 %, respectiv, 109 % din ţintele asumate la finalul proiectului. Grupul ţintă format din copii a beneficiat de servicii de sprijin educațional de tip “școală după școală”, de activităţi privind educația pentru protecția mediului și orientare în natură, activități sportive, de lucru în echipă și de dezvoltare a simțului camaraderiei, activități creative: pictură, dans, teatru, fotografie, muzică, olărit, împletit, origami, ikebana, traforaj, science lab etc. Pregătirea suplimentară a elevilor de clasa a VIII-a la limba şi literatura română şi matematică, în cadrul programului de sprijin “școală după școală” (Act. 2), s-a reflectat pozitiv în rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională – procentele celor care au promovat ciclul gimnazial în 2022 fiind mai mai mari decât în anul anterior:
| Unitate şcolară | Rata de promovare la Evaluarea Naţională (%) | Creştere procentuală | |
| 2021 | 2022 | ||
| Școala Gimnazială Panaci | 40 | 100 | 60% |
| Școala Generală „O.C. Tăslăuanu” Bilbor | 83 | 85 | 2% |
| Școala Gimnazială Șerbăuți | 72 | 73 | 1% |
| Școala Gimnazială Siminicea | 81 | 96 | 15% |
| Școala Gimnazială Măriței | 62 | 76 | 14% |
| Școala Gimnazială Drăgoiești | – | 77 | – |
| Școala Generală Nr.1 Manoleasa | 48 | 57 | 9% |
| Școala Gimnazială Valea Nucarilor | 0 | 67 | 67% |
| Școala Gimnazială „Nichifor Ludovig” Niculițel | 61 | 75 | 14% |
| Școala Gimnazială Frecăței | 64 | – | – |
| Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Nufărul | 70 | 85 | 15% |
(conform evaluare.edu.ro)
În medie, rata de tranziție în învățământul secundar superior (clasa a IX-a) (ISCED 3) în școlile sprijinite a fost în 2022 de 79,1 %, faţă de 58.1 % în 2021. De menţionat şi performanțele extra-şcolare ale elevilor Școlii Gimnaziale Nichifor Ludovig din Niculițel (jud. Tulcea). Aici, activitatea din cadrul proiectului și dotarea sălii de sport cu echipamente sportive au avut o contribuție importantă la descoperirea și stimularea talentelor, aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului și a pasiunii pentru activitățile sportive. La concursul judetean „Olympic Day”-Tenis de masă, elevii participanți în proiect au obținut locurile III, IV şi V.
- Elevi clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Siminicea, jud. Suceava: Pentru noi, proiectul Copii si tineri integrati pentru o lume mai bună, prin programul Școală după Școală, a reprezentat o reală oportunitate în pregătirea examenului de Evaluare Naţională la Limba română. În cadrul orelor desfăşurate am putut: să ne remediem „pierderile” din perioada şcolii online, să ne clarificăm eventualele neînţelegeri, conştientizate târziu, să citim şi să interpretăm mai multe texte literare şi non-literare, să devenim capabili să le comparăm sau să le asociem, să lucrăm mai multe teste de antrenament. Mulţumim iniţiatorilor şi coordonatorilor!
- Andreea, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Drăgoieşti, jud. Suceava: De la început am fost încântată, nu mai participasem niciodată la aşa ceva, iar perspectiva de a mă pregăti pentru Evaluarea Naţională împreună cu colegii şi sub o îndrumare atentă – mi-a surâs.
- Alexandra, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Drăgoieşti, jud. Suceava: A fost foarte bine, de multe ori nu îmi luam bani de acasă pentru gustare, aveam ceea ce primeam de la proiect: toţi, la fel – un fruct, un corn, biscuiţi, dar, mai ales, aveam poftă de învăţat. Săptămână de săptămână ştiam mai mult şi dobândeam mai mult curaj pentru examen. Vă mulţumesc, mai veniţi şi la anul în şcoala mea, mai sunt şi alţi colegi care au nevoie de un asemenea ajutor!
- Daniela şi Petruţa, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Drăgoieşti: În acest an şcolar am participat la proiectul Copii si tineri integrati pentru o lume mai bună. Proiectul a avut drept scop furnizarea de servicii de sprijin educaţional de tip Şcoală după şcoală pentru 30 de colegi din clasa a VIII-a, în perioada ianuarie-iunie 2022. La început nu am înţeles rolul acestuia, dar, în urma activităţilor efectuale săptămânal, am observat că nivelul meu de pregătire se îmbunătăţeşte şi prind mai mult curaj în pregătirea mea pentru Evaluarea Naţională.
- Lucian, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Drăgoieşti: All the hours I have spent during this project, built up my confidence that I can do better in my final exams and I want to thank you for this ! Thank you also for the great meal, I enjoyed the food to the last bit.
- Vasile, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Drăgoieşti: La început mi-a fost puţin mai greu să mă obişnuiesc cu noul program, care mă solicita mai mult. Pe măsură ce activităţile de recuperare şi remediere a materiei la cele două discipline de examen se desfăşurau iar atenţia celor care ofereau sprijin se focaliza mai bine pe nevoile mele, am început să aştept cu nerăbdare orele din proiect – fiind convins că reuşita la examen este din ce în ce mai aproape !
Părinţi din GT:
În cadrul proiectului, au fost furnizate programe de tip educație parentală pentru părinți/tutori ai copiilor cu risc de abandon / CES din grupul ţintă: 380 de părinţi ai unor copii sau tineri cu risc de părăsire timpurie a școlii (cca. 80 % din ţinta asumată în proiect) şi 42 de părinţi ai unor copii sau tineri cu CES (175 % din ţintă).
- Ioana MARTINIUC, mama elevei Bianca Martiniuc, de la Şcoala Gimnazială Călineşti Enache, comuna Dărmăneşti (aparţinătoare de Şcoala Gimnazială Măriţei, Suceava): Fetiţa mea a participat la activităţile din cadrul acestui proiect şi cred că acestea au fost foarte bine venite, organizate şi foarte folositoare pentru copii. La fel şi pacheţele de dulciuri, primite de aceştia.
- Roxana ZAMĂ, mama elevului George Sebastian Grijincu, de la Şcoala Gimnazială Călineşti Enache, comuna Dărmăneşti (aparţinătoare de Şcoala Gimnazială Măriţei, Suceava): Fiul meu a participat la toate activităţile din cadrul programului Şcoală după şcoală. Cred ca aceastea s-au desfăşurat în mod normal şi l-au ajutat foarte mult pe copilul meu.
- Ana Simona PANŢIRU, mama Melaniei (clasa a III-a) şi a lui Laurenţiu (clasa a IV-a), de la Şcoala Gimnazială Călineşti Enache, comuna Dărmăneşti (aparţinătoare de Şcoala Gimnazială Măriţei, Suceava): Copiii mei au participat la activitatea Scoala după şcoală şi au fost foarte încântaţi să mai rămână cu colegii la clasă. Totul a fost ok !
Cadre didactice din GT:
170 de cadre didactice au beneficiat de cursuri de formare/instruire în privinţa lucrului cu copii și tineri cu risc de părăsire timpurie a școlii, respectiv lucrul cu copii și tineri cu CES (81 % din ţinta asumată în proiect). Ca urmare a implicării în implementarea proiectului, patru dintre acestea au beneficiat şi de un curs de formare desfăşurat la Oslo, în Norvegia, cu tema Educația incluzivă și competențe pentru o cultură democratică.
- Mirela VERDEȘESCU-BUZILĂ, director Școala Gimnazială PANACI, jud. Suceava: Printre alte beneficii aduse, proiectul Copii si tineri integrati pentru o lume mai bună a făcut ca relaţia dintre şcoală – comunitate – familie să devină mai strânsă şi mai legată.
- Liliana-Cristina RUSU, profesor în învățământul primar la Școala Gimnazială Şerbăuţi, jud. Suceava: Numai cuvinte de laudă la adresa celor care au făcut posibilă această colaborare! A fost o surpriză deosebită ca, pe lângă programul de tip „școală după școală”, să fiu selectată pentru a participa în a doua grupă la cursul din Norvegia ! Abilitățile pentru o cultură democratică au fost din plin folosite la clasă, valorificate prin prisma faptului că elevii mei au stabilit programul de festivități pentru a marca ……finalul de ciclu primar!
- Mihaela VÎLCAN, director Școala Gimnazială O.C. TĂSLĂUANU din Bilbor, jud. Harghita: Permiteți-mi să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a fi parteneri în acest proiect deosebit de binevenit în rândul comunității noastre, în primul rând. În al doilea rând, aş dori să vă mulțumesc personal pentru oportunitatea de participa la cursul de formare desfășurat la Oslo, în cadrul căruia am conștientizat faptul ca instituția noastră va funcționa în mod eficace doar dacă are la bază o cultură a democrației, educația fiind o componenta esențială. Am întâlnit colegi din toate colţurile țării, din învățământ sau din domenii diferite, am schimbat impresii și am învățat unii de la ceilalți, devenind totodată ,,ambasadorii” unei culturi democratice în comunitățile pe care le-am reprezentat.
- Adriana MITITELU, profesor în învățământul primar la Școala Gimnazială Frecăţei, jud. Tulcea: Am aflat cu mare interes despre oportunitatea de a participa la cursuri de formare în cadrul proiectului Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună, pe o tematica de real interes şi de mare actualitate – Educația incluzivă și competențe pentru o cultură democratică, curs ce urma sa se desfășoare în Norvegia. Cu oarecare reținere am completat formularul de înscriere şi iată-mă selectată printre cei 24 profesori participanți. A fost un curs util, din care toți am avut de învățat – incluziunea socială şi educația democratică se poate obține doar cu participarea tuturor factorilor. Cursul a fost bine structurat, cu activități interactive şi formatori implicați. Am diseminat noile cunoștințe dobândite colegilor mei, părinților şi elevilor, prin prezentarea activităților desfășurate, cu accent pe integrare şi educație democratică.
Formatori – experţi furnizare activităţi:
- Monica TURTUREAN, lector univ., Facultatea de Științe ale Educației, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava: Am fost întâmpinată cu multe zâmbete şi voie bună la Școala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” Bilbor (jud. Harghita), unde am cunoscut un grup de elevi curioși şi dornici să afle lucruri noi. M-au primit de parcă ne cunoșteam dintotdeauna, simțeam în sufletele lor multă căldură şi o stare de bine. Atmosfera era foarte relaxată, antrenantă, iar intervențiile mele discrete au avut rolul de a stimula discuţia. Întrebările legate de igienă şi de alimentația sănătoasă voiau să primească răspunsuri cât mai complete, iar elevii aveau o mare nevoie să se simtă validați – pe tot parcursul întâlnirii noastre, am avut grijă de acest aspect, care nu era gratuit în niciun caz, ci era o consecință a implicării lor, a faptului că răspundeau cu interes. Aveau permanent mâna ridicată, găseau explicații noi la tot ceea ce întrebam, căutau cu mare interes alte exemple decât cele oferite de mine pentru a-mi arata că știu, că stăpânesc multe informații, dar şi pentru că ei așa vedeau învățarea, ca pe o implicare totală, fără replici răutăcioase și fără să ridice tonul. Ca o concluzie, aceasta activitate mi-a umplut sufletul de frumos, de emoții pozitive pentru că m-am conectat cu niște tineri inocenți, plini de energie, dornici de nou, receptivi la tot ceea ce e constructiv.
- Marius EȘI, lector univ., Facultatea de Științe ale Educației, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava: Activitatea desfășurată (Școala Gimnazială Manoleasa, jud. Botoşani) a făcut ca timpul să se comprime, iar bucuria să rămână pe fețele tuturor. La sfârșitul acesteia, ne-am delectat cu toții cu câte o înghețată tare bună și gustoasă, despărțindu-ne prin strângeri de mână, cu un ușor regret și cu speranța unei reîntâlniri în viitor la fel de frumoase și de plăcute. Ar fi mult mai multe de spus referitor la un astfel de demers educațional, dincolo de emoțiile resimțite de către fiecare participant. Nu pot spune decât că am întâlnit niște copii minunați plini de viață, neastâmpărați în sensul bun al cuvântului, dornici să știe, să coloreze, să comunice. Tot timpul au încercat prin comportamentul pe care îl afișau să se exprime în maniera personală, să arate ce au făcut, ceea ce știu sau ce au învățat pe parcursul activității desfășurate. Cert este faptul că educația copiilor este asemenea unei flori, o floare care se cere mereu a fi udată, stropită cu multă grijă și afecțiune, astfel încât aceasta să fie plăcută vederii ori de câte ori este privită. Să nu uităm că educația nu poate fi desăvârșită și transmisă decât prin copiii pe care îi avem mereu aproape, lângă noi, în calitate de educatori, pentru că, în fond, ei ne învață cum să râdem, să zâmbim, să ne bucurăm de orice moment din propria noastră viață.