Școala rurală între intervenție și auto-susținere: Învățăminte din parcursul de șase ani al proiectului CTIL

Proiectul intitulat „Copii și tineri integrați pentru o lume mai bună” (CTIL), desfășurat în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2023, reprezintă o inițiativă educațională de o importanță strategică deosebită, menită să amelioreze fenomenele acute de excluziune socială și abandon școlar din mediul rural românesc. Finanțat prin intermediul Granturilor Norvegiene în cadrul Programului „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor”, cu un buget total de aproximativ 1,21 milioane de euro, proiectul a fost implementat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) în calitate de promotor de proiect. Această abordare academică a fost consolidată prin parteneriate solide cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Suceava și Asociația pentru Sprijin în Dezvoltarea Economiei Sociale – Incluziune, Responsabilitate Cooperatistă, Antreprenoriat Social (IRCAS) din Tulcea. Designul structural al intervenției a vizat un grup țintă de aproximativ 750 de copii și tineri aflați în situații severe de risc de părăsire timpurie a școlii sau cu cerințe educaționale speciale, provenind preponderent din comunități rurale marginalizate, izolate geografic sau afectate de vulnerabilități socio-economice din județele Suceava, Botoșani, Harghita și Tulcea. Prin focalizarea pe categorii de risc precum copiii din familii cu venituri precare, cei de etnie romă sau cei cu părinți plecați la muncă în străinătate, programul a urmărit nu doar o remediere strict academică, ci o transformare holistică a întregului ecosistem educațional zonal.”.

Relevanța majoră a proiectului a stat în complexitatea și caracterul inovativ al activităților sale, concepute special pentru a depăși barierele geografice și materiale care limitează în mod tradițional accesul la o instruire de calitate în regiuni defavorizate, cum sunt localitățile montane izolate sau cele din Delta Dunării. Pilonul central al intervenției pedagogice directe a fost reprezentat de sub-activitatea de sprijin de tip „școală după școală”, centrată pe pregătirea suplimentară a elevilor de clasa a VIII-a la disciplinele fundamentale limba și literatura română și matematică, având ca scop direct optimizarea performanțelor la Evaluarea Națională. Dincolo de această osatură curriculară, proiectul a integrat o paletă extinsă de activități non-formale menite să dezvolte potențialul creativ și socio-emoțional al tinerilor, incluzând educație ecologică, orientare în natură, sport, laboratoare de științe, activități artistice (teatru, dans, fotografie, muzică, olărit) și tehnici de dezvoltare a simțului camaraderiei. În egală măsură, sustenabilitatea pe termen lung a fost asigurată prin măsuri de educație parentală destinate unui număr de 268 de părinți și tutori, dar și prin programe postuniversitare și stagii internaționale de specializare pentru cadrele didactice, cum a fost cursul de formare din Oslo dedicat culturii democrației și incluziunii, elemente apreciate de managerii școlari ca fiind esențiale pentru eficientizarea funcționării instituțiilor partenere.”.

Impactul imediat al acestei faze de implementare activă (2021–2023) este elocvent reflectat în evoluția indicatorilor cantitativi privind rata de promovabilitate (medii mai mari sau egale cu 5) la Evaluarea Națională în unitățile școlare implicate. O analiză longitudinală a datelor evidențiază salturi spectaculoase ale performanței școlare care coincid direct cu perioada de asistență intensivă din proiect. De pildă, Școala Gimnazială Panaci înregistra în anul 2021 o rată de promovare de doar 40%, însă ca urmare a măsurilor integrate aplicate, aceasta a atins un nivel absolut de 100% în anii 2022 și 2023. Traiectorii ascendente similare se observă și la Școala Gimnazială Măriței, unde rata de promovare a crescut constant de la 62% în 2021, la 76% în 2022 și respectiv 87% în 2023. De asemenea, unități școlare precum Școala Generală „O.C. Tăslăuanu” Bilbor și Școala Gimnazială Șerbăuți au cunoscut vârfuri de performanță substanțiale în ultimul an de implementare (2023), atingând cote de 91% și respectiv 92%, plecând de la praguri inițiale considerabil mai modeste. Chiar și în comunități cu un grad profund de vulnerabilitate structurală, cum este Școala Generală Nr. 1 Manoleasa, rata de succes a elevilor a crescut de la 48% în 2021 la un remarcabil 82% în 2023, demonstrând indubitabil eficiența imediată a programelor de remediere și suport oferite de echipa de experți ai USV și ai partenerilor săi.”.

Tranziția către perioada de sustenabilitate (2024–2026) dezvăluie nuanțe complexe privind internalizarea practicilor de succes și rezistența sistemului școlar rural în absența fluxurilor financiare externe active. Datele statistice relevă că în anumite comunități beneficiile proiectului au fost adânc instituționalizate, generând efecte pozitive de durată. Școala Gimnazială Măriței constituie un exemplu remarcabil de progres auto-susținut, continuându-și curba ascendentă și în faza post-implementare, atingând 93% în 2024, 94% în 2025 și un maximum istoric de 95% în anul 2026. În mod complementar, Școala Panaci a reușit să își conserve statutul de excelență, bifând o promovabilitate de 100% în 2024 și 2026, cu o ușoară și firească fluctuație de 92% în 2025. Cu toate acestea, perioada de sustenabilitate scoate în evidență și vulnerabilitățile intrinseci ale învățământului rural, strâns legate de variațiile demografice de la o generație la alta și de acuitatea problemelor socio-economice de fond. Scăderile abrupte înregistrate în 2026 la Școala Manoleasa (până la 24%) sau oscilațiile severe de la Școala Drăgoiești (care a scăzut la 25% în 2024 înainte de a urca la 57% în 2025 și a coborî din nou la 41% în 2026) subliniază faptul că, deși proiectul a furnizat metodologii și resurse importante, menținerea constantă a standardelor înalte necesită un efort sistemic permanent. Pe de altă parte, cazuri precum cel al Școlii „Vasile Alecsandri” Nufărul, care după un regres sever în 2023 (14%) a cunoscut o recuperare graduală și constantă în anii de sustenabilitate (41% în 2024, 53% în 2025 și 56% în 2026), demonstrează că germenii rezilienței pedagogice și comunitare plantați în timpul proiectului continuă să rodească și să stabilizeze școlile în momente dificile.”.

În concluzie, proiectul CTIL dezvoltat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava  a constituit un veritabil model de bune practici în domeniul incluziunii educaționale și al sprijinului acordat tinerilor din mediile defavorizate. Corelarea analizei calitative a obiectivelor sale cu dinamica rezultatelor școlare arată în mod evident că intervenția a reprezentat un catalizator vital pentru formarea și afirmarea tinerilor din școlile partenere, oferindu-le nu doar instrumentele cognitive necesare promovării examenelor naționale, ci și un capital social și cultural de lungă durată. Fluctuațiile inerente din perioada de sustenabilitate nu diminuează valoarea proiectului, ci argumentează din punct de vedere academic necesitatea replicării și permanentizării unor astfel de modele de sprijin integrat, singurele capabile să asigure o echitate reală și o dezvoltare stabilă a capitalului uman în zonele rurale ale României.”.